Site Loader

România, situat? la grani?a
Imperiului Sovietic, a devenit victim? a comunismului stalinist, imediat dup?
terminarea celui de-al doilea R?zboi Mondial: „Socialismul este un produs al
lumii moderne. F?r? a avea un precedent în epoca antic? sau medieval?, se poate
afirma c? atunci s-au stabilit unele din premisele sale (de exemplu, revolte
ale s?racilor împotriva celor boga?i) “.1
În România, comunismul stalinist nu a avut limite ?i a devenit atât de feroce
încât cet??enilor li s-au refuzat vestigiul pie?ei libere sau al propriet??ii
private ?i apare cultul personalit??ii al marelui dictator. Violen?a ?i
minciuna nu au putut ascunde impoten?a ?i e?ecul planului ini?ial de nivelare
social?. În acest tip de societate, minciuna excesiv? devine acceptat? ca
adev?r. Societ??ile comuniste nu erau anormale sau ilogice, aveau propriul
ra?ionament ?i etic? intrinsec?. În anul 1947 regimul totalitar se instaleaz?
în România ?i va dura timp de patruzeci de ani. La conducerea Românei, primul
dictator comunist este Gheorghe Gheorghiu Dej ales în urma primului Congres, desf??urat la 21-23 februarie 1948
pân? la 19 martie 1965, când acesta a murit de cancer la ficat, acest lucru
fiind spus doar pentru opinia public?, adev?rata cauz? fiind alta, iradierea.
Apoi cel care va conduce poporul român timp de decenii este Nicolae Ceau?escu.

 Nicolae Ceau?escu ?i so?ia sa Elena
au condus ?ara timp de 24 de ani, între 1965 ?i 1989. În acei ani, România a
suferit câteva schimb?ri, iar popula?ia a trebuit s? suporte un num?r nesfâr?it
de nedrept??i ?i restric?ii. În general, istoricii prezint? comunismul românesc
în dou? segmente: unul dintre 1965 ?i 1971 ?i unul între 1971 ?i 1989. În
primii ani de conducere, Nicolae Ceau?escu a avut o politic? deschis? fa?? de
Europa de Vest ?i Statele Unite ale Americii, care s-au ab?tut de la Pactul de
la Var?ovia, semnat în timpul R?zboiului Rece. Aceast? perioad? este cel mai
bine caracterizat? de o relativ? liberalizare a României. O nou? constitu?ie a
fost adoptat? în 1965, iar antreprenoriatul a fost încurajat pe scar? larg?.
Principalul punct de interes al Partidului Comunist p?rea s? fie îmbun?t??irea
confortului personal al oamenilor ?i au fost alocate fonduri mari pentru a
construi apartamente astfel încât fiecare s? poat? de?ine o re?edin?? privat?.

We Will Write a Custom Essay Specifically
For You For Only $13.90/page!


order now

Comunismul promitea
marea egalitate dintre sexe, dup? cum afirm? ?i Friedrrich Engels în lucrarea
sa Femeia, Familia ?i Originile Propriet??ii Private: „Emanciparea femeii devine posibil? doar atunci
când aceasta va putea lua parte la procesul de produc?ie la scar? social? ?i
atunci când îndatoririle domestice vor ocupa doar o mic? parte din timpul ei
(…). Va deveni astfel evident c? prima promisiune a emancip?rii femeii o
reprezint? reintroducerea acesteia în industria de stat.”2 Femeia acestei perioade este înzestrat? cu
responsabilit??i precum cele de mam?, so?ie, muncitoare ?i cet??eanc? pe care
reu?e?te s? le satisfac? f?r? mari probleme, îns? în realitate lucrurile erau
total diferite. Se favorizau în mod exagerat, femeile care erau fie mame cu
mul?i copii, mame eroine, fie muncitoare în fabrici, fie reprezentante în
organele de decizie ale statului, ce erau considerate modele bune de urmat
pentru femeile comuniste.

            La cuvântarea din 23
iunie 1966, la Conferin?a Na?ional? a Femeilor, Nicolae Ceau?escu spunea: „Suntem convin?i c?
femeile din ?ara noastr? – constructoare ale
vie?ii noi – î?i vor îndeplini ?i de aici înainte, cu cinste, datoria ce le
revine în via?a social?, în educa?ia tinerei
genera?ii, în familie, contribuind prin munca lor,
cu energia ?i entuziasmul ce le sunt caracteristice, la f?urirea viitorului fericit al copiilor lor, la înflorirea
Republicii Socialiste România.”3 Citatul red? foarte bine ce este femeia ?i ce a devenit
aceasta în urma procesului de emancipare asumat ?i derulat de Partidul Comunist.

Lucrarea de fa??
constituie o analiz? a condi?iei femeii românce din perioada comunist?, femeie
tratat? într-un mod diferit, aparent privilegiat?, ce trebuia s? fie mam?
des?vâr?it?, muncitoare ?i activist?. Aten?ia acordat? femeilor de c?tre statul comunist nu a
însemnat doar privilegii, aten?ia putând însemna ?i dorin?a de a coordona via?a
acestora iar oferirea de noi sarcini a dus mai degrab? la o înc?tu?are mai
profund?, prea pu?in la o eliberare. Femeile din România ?i-au pierdut încet
identitatea, feminitatea ?i demnitatea. Nu mai erau femei, ci persoane f?r? sex
într-o comunitate de lucru. În societatea comunist?, din România, cea mai
important? problem? nu a fost genul, ci maximizarea puterii ?i cre?terea for?ei
de munc? imense. Femeia trebuia s? fie o mam? minunat?, îndeplinind toate
îndatoririle ei acas?, dar într-un plan paralel trebuia s? fie un bun muncitor
socialist, care nu trebuia s? fie discriminat? atunci când munca pe care o
f?cea era pentru b?rba?i.

Comuni?tii au sus?inut
c? femeile ar putea s?-?i îndeplineasc? toate visele, având ?ansa s? lucreze,
s? studieze ?i s? fie gospodin?. Statul comunist era singura entitate prin care
fericirea putea fi urm?rit?. Egalitatea cu b?rba?ii a reprezentat, de fapt, o
supraînc?rcare a femeilor care trebuiau s? lucreze în condi?ii
necorespunz?toare de munc?, f?când sarcini potrivite numai pentru b?rba?i, cum
ar fi: minerit, construc?ii, metalurgie. Femeile din România au trebuit s?
lucreze multe ore pe zi, pentru a r?mâne în linie ca s? î?i primesc? alimentele
de baz? cum ar fi laptele, pâinea ?i zah?rul care au fost ra?ionalizate. Electricitatea
?i gazele au fost frecvent întrerupte, în timp ce apa cald? func?iona numai
într-o anumit? perioad? de o s?pt?mân?. În timpul iernii, temperatura în
apartamente rareori dep??ea optisprezece grade Celsius. Proclamând c?
libertatea, egalitatea de gen ?i emanciparea au fost printre punctele
principale ale construc?iei societ??ii socialiste, egalitatea de gen mecanic a
fost pus? în practic?.

Nicolae
Ceausescu ca noul lider al României, a dorit s? fac? România independent? de
influen?a vecinului s?u puternic, a Uniunii Republicilor Socialiste sau a URSS.
Pentru a se desprinde de autoritatea sovietic?, independen?a economic? a fost
crucial?. O modalitate de a ob?ine independen?a economic? a fost aceea de a
avea o popula?ie mare, care ar putea conduce la o cre?tere bazat? pe consum ?i
la cre?terea for?ei de munc?. El avea un plan bine stabilit, cre?terea
popula?iei însemna oprirea avorturilor în toat? ?ara, „condamnarea” femeilor s?
devin? mame cu mul?i copii, astfel c? în 
perioada 1967-1972 s-au n?scut peste 2 milioane de copii, în mare parte
copii nedori?i de familii, numi?i acum „decre?ei” sau „copiii decretului”,
pentru c? s-au n?scut în urma acestei legi, ajungându-se în anul 1969 la
dou?zeci de milioane de locuitori. Cu toate acestea, avortul a fost legal ?i
r?spândit în România. Pentru a inversa tendin?a avortului, Ceau?escu a recurs
la abolirea acestuia prin Decretul 770.
Decretul 770 al lui Nicolae Ceausescu a vizat cre?terea popula?iei
României. A fost semnat în octombrie 1966 ?i a fost de a aduce o cre?tere a
ratei natalit??ii, cu diverse stimulente pentru cei care au n?scut mul?i copii,
restric?ionarea ?i interzicerea avortului ?i a contraceptivelor. Punerea în
aplicare a decretului intr? în toate aspectele vie?ii, în special în ceea ce
prive?te locul de munc?, asisten?a medical? ?i educa?ia. A adus dorin?a de
cre?tere a copilului, dar cu un cost greu.

În 1966, când Ceau?escu
a semnat decretul, a inversat m?surile de control al reproducerii liberale ale
??rii. A f?cut avortul disponibil numai femeilor limitate. Cele care aveau voie
s? fac? avort au fost femei de peste 40 de ani (în vârst? de pân? la 45 de ani
în 1986), care aveau cel putin patru sau mai mul?i copii ?i care au fost în
pericol în timpul sarcinii. Acestea au fost concepute pentru a reduce drastic
ratele avortului. 

În afar? de restric?ionarea avortului, decretul a
lansat ?i alte programe care încurajeaz? sarcina ?i na?terea ?i descurajeaz?
contracep?ia ?i avortul. De exemplu, contraceptivele au fost interzise în
întreaga ?ar?. Educa?ia sexual? a fost cenzurat? pe scar? larg? de guvern. De
asemenea, cuplurile f?r? copii au fost pu?i s? pl?teasc? impozite mai mari ?i
discrimina?i la locul de munc?. Mamele singure erau for?ate s? î?i abadoneze
copii în orfelinate, pentru c? din puctul de vedere al societ??ii comuniste nu
puteau s? aibe grij? singure de un copil f?r? ajutorul unui b?rbat. Divor?ul a
fost, de asemenea, dificil. În plus, femeile trebuie s? aib? un test
obligatoriu de sarcin? în fiecare lun? în locurile de munc? ?i, dac? sunt
îns?rcinate, sarcina va fi monitorizat?.

Decretul 770 a fost ac?iunea de înfiin?are al Omului
Nou. Omul Nou a era motivul favorit al no?iunii de propagand?. Numai
copiii aveau speran?a s? devin? Oameni
Noi, care s? ajute România s?-?i ocupe locul în lume. S-au construit pentru
ei mii de gr?dini?e ?i ?coli. To?i copiii trebuiau s? fac? sport ?i s?
participe la competi?ii. Nadia Com?neci, multipla campioan? olimpic? la
gimnastic?, era modelul tinerei genera?ii. Ei erau nevoi?i s? creasc? în
acela?i ritm alert ca industria. Se dorea ca ei s?-?i înlocuiasc? p?rin?ii cât
mai repede.
Prin Decretul 770 Ceau?escu a avut un
plan de cre?tere a popula?iei României, dar fost una dintre cele mai cruciale
comenzi ale dictatorului. La început, rata natalit??ii în România aproape sa
dublat ajungând . Dar nutri?ia s?rac? ?i îngrijirea prenatal? inadecvat? au
periclitat multe femei îns?rcinate. Rata mortalit??ii infantile a ??rii scade
pân? la 83 de decese la fiecare 1000 de na?teri. Aproximativ unul din 10
bebelu?i s-au n?scut subponderali, nou-n?scu?ii cânt?rind 1.500 de grame , dar
au fost clasificate ca avorturi ?i au refuzat tratamentul. Supravie?uitorii
nedori?i au ajuns adesea în orfelinate, pentru ca legea lui Ceau?escu
interzicea doar avortul nu a f?cut nimic pentru a promova via?a

Situa?ia nu era prea îngrijor?toare, recens?mântul din martie 1965 înregistrase 19.103.173
cet??eni, cu aproape dou? milioane mai mult decât în urm? cu zece ani. Decretul
prevedea înfiin?area de comisii ?i noi r?spunderi pentru ministere, oamenii legii, mili?ie, medici,
„turn?tori”, directori de fabrici sau de ?coli. Femeile care lucrau în fabrici
?i uzine au fost supuse la examene ginecologice periodic în scopul depist?rii
celor îns?rcinate. În România comunist? s-a interzis ?i comercializarea
mijloacele contraceptive, spre deosebire de toate celelalte ??ri ale Europei,
astfel î?i fac apari?ia „decre?eii”, genera?ia de aproximativ dou? milioane de
copii, nea?tepta?i ?i nedori?i în familii.

Urm?rile decretului au
fost resim?ite dramatic de femeile care erau în plin? sexualitate. F?r? metode
contraceptive, femeile î?i f?ceau întreruperi de sarcin? acas?, prin metode
tradi?ionale, leacuri: fierturi de leandru, din cozi de mu?cat?, se folosea
pan? de gâsc? sau fusul, solu?ii care se dovedeau deseori mortale. Femeile
mureau în chinuri groaznice, iar copiii pe care îi aveau deja, r?ma?i pe
drumuri, înmul?eau orfelinatele. Femeile cu experien?? î?i provocau avorturile
cu sonde, dispozitive improvizate care f?ceau ravagii în uter, sau mergeau la
presupu?i medici care le ajutau s? avorteze. Ele se prezentau la maternitate cu
hemoragii puternice, unde erau audiate ore în ?ir de securi?ti ?i procurori.
Unele dintre femei cedau interogatoriilor, iar medicii ajungeau la închisoare,
altele, foarte pu?ine, nu spuneau nimic ?i erau l?sate s? plece într-un final
acas?.                    Pe lâng? stimulente ?i supraveghere, guvernul Ceau?escu a folosit de asemenea
legea ?i pedeapsa pentru a descuraja avortul ?i contracep?ia. De exemplu,
femeile care au efectuat avortul auto-indus au fost condamnate de la ?ase luni
pân? la doi ani de închisoare. De asemenea, de?inerea contraceptivelor te-ar fi condamnat? la închisoare. În plus, femeile care
?i-au
programat avortul nu vor primi nici un tratament decât în
cazul în care raporteaz? cine a efectuat avortul. De asemenea, medicii care au
efectuat avortul din motive de s?n?tate a pacientului ?i nu au raportat
autorit??ilor superioare s-ar confrunta cu închisoare de la una la trei luni.
Pentru a se asigura c? politicile au fost implementate foarte bine, ofi?erii
Securit??ii, poli?ia secret? din România, au fost încredin?a?i s? supravegheze
spitalele. Au fost implementate multe legi care au pedepsit
avortul ?i contracep?ia.

Decretul
770 a adus un anumit succes în cre?terea popula?iei, dar a costat ?ara multe
vie?i ale femeilor. România a cunoscut un boom al copilului în anii lui Nicolae
Ceau?escu, dar a început s?
se încheie în anii 1980, când rata natalit??ii a început s? scad?. Decretul a
ucis de asemenea mii de femei pân? la sfâr?itul regimului în 1989. România
devenea
astfel cea mai liberal? ?ar? din tot blocul comunist,
dar, odat? cu oprirea avorturilor, femeile românce nu mai aveau nicio ?ans? de
sc?pare. Ele erau for?ate s? devin? mame. A?a a început r?zboiul neoficial
dintre ele ?i Ceau?escu, petru c? el dorea ca fiecare femeie s? aib? cel pu?in
patru copii: „Neoficial,
contracep?ia era practic interzis?. Nu exista nicio lege împotriva
contracep?iei, dar devenise un subiect tabu.”4

M?rturisiri
ale victimelor

Delia Budeanu, era prezentatoare în anii 1980, prezentatoarea singurului post de
televiziune din România, ?i în lipsa prezervativelor ?i a pilulelor
contraceptive, chiar ?i ea ?i-a provocat un avort, folosind metode care nu aveau nicio
leg?tur? cu medicina: „Eu, ca s? evit o sarcin? care nu era programat?, m-am aruncat într-un
bazin cu ap? rece. A avut efect ?ocul dar puteam s? fac ?i un infarct, nu
conta, trebuia rezolvat? “problema”. Mi-aduc
aminte de o metod?: sucul de l?mâie. V? pute?i imagina ce ravagii f?cea sucul
de l?mâie local ?i era o metod? foarte r?spândit?. Tot felul de nebunii s-au
petrecut ?i foarte multe vie?i s-au pierdut a?a.”5

Zina Dumitrescu, o cunoscut? prezentatoare de mod?
din anii
’70  a r?mas îns?rcinat?
?i a apelat la un medic, care i-a f?cut un avort pe masa
ei de buc?t?rie: „V? da?i seama c? nu se puteau face anestezii. Medicul nu avea curajul s?
fac? o anestezie total? ?i atunci femeia respectiv?, cum am suportat ?i eu cu
pauze, urlam în buc?t?rie, în curtea interioar? (st?team într-o vil?), atunci
în curtea interioar? a vilei puteam s? ?ip c? nu aveam vecini…?i am avut
noroc; nu mi s-a întâmplat absolut nimic, slav? Domnului!”6

Lizica
Du?c? : „Totul a mers OK. Au mai trecut doi ani ?i ceva,
s-a întâmplat din nou ?i am plecat s? caut pe domnul doctor. Am ajuns la adresa
respectiv?. Domnul doctor era arestat, care de fapt nu era doctor, era un
mecanic auto (!).”7

Trandafira
Popescu: „Le b?tea, le f?cea p-alea care f?ceau avort ca s?
spun? cine le-a f?cut. Poate femeia spunea sau nu, dar era b?tut?.” 8

Paula
Ciupitu, asistent? ginecologie, Urziceni: „Le spuneam în
?oapt?: «S? nu spune?i c? v-a?i f?cut c? nu scrie aici în frunte, s? nu spune?i
sub nicio form?».”9

Concluzii:

În concluzie pot
spune ca statutul femeii din perioada comunist? nu a fost deloc ceea ce au vrut
comuni?tii vremii sa eviden?ieze. Din motive de stat,
autorit??ile au ascuns adevaratul
statul al femeii ?i au f?cut-o pe aceasta sa devina o „ma?in?rie” de facut copii. Egalitatea dintre sexe nu era deloc ceea
ce p?rea. Femeile care r?mâneau gravide nu era sus?inute de b?rba?ii lor, ele
trebuiau s? se descurce singure s? „scape” de sarcina
nedorit?. Trebuiau s? fie mame bune, mame de multi copii, s? fie educatoare în
sim?ul comunismului pentru copii, muncitoare în fabrici ?i uzine.

Efectele
negative cauzate de interzicerea avorturilor s-au v?zut în num?rul deceselor provocate. Ceau?escu nu a
pledat pentru viat?, decretul s?u constituind doar un
succes în cre?terea popula?iei, dar a costat ?ara multe vie?i ale femeilor.
România a cunoscut un boom al copilului în anii lui Nicolae Ceau?escu, dar a
început s? se încheie în
anii 1980, când rata natalit??ii a început s? scad?.

„Ilustrate cu flori de câmp” este un film realizat cu scopul de face femeile
perioadei comuniste s? realizeze cât de grav e s? faci un avort. Filmul
artistic prezin?
dispari?ia unei tinere de
20 de ani, Maria Goran. „R?m??i?ele fetei au fost g?site dup? doi ani,
îngropate în curtea casei lui Popescu Trandafira, care, pentru bani, se ocupa
cu întreruperea ilegal? de sarcin?. În film nu se pomene?te de faimosul decret,
din cauza c?ruia fata nu a f?cut un avort în spital. În ciuda decretului 770, femeile din
România nu doreau s? devin? ma?inile de f?cut copii ale regimului. De?i
pedepsele erau aspre, în câ?iva ani s-a dezvoltat o adev?rat? industrie a
avorturilor clandestine.”10

1Crick, Bernard, Socialismul,
 Ed. DU Style, Bucuresti 1998, pag 23

2Engels,
Friedrich, Women, the Family and the
Origin of Private Property, Middlesex, Hammondsworth, 1986, pp. 120-121.

3Ceau?escu, .Nicolae, Cre?terea
rolului femeii în via?a economic? ?i social-politic? a României Socialiste, Ed. Politic?, Bucure?ti, 1980, p. 99.

 

4Adrian
Sângeorzan, doctor ginecolog, Bra?ov, intreviu http://metropotam.ro/La-zi/Interviu-Adrian-Sangeorzan-scriitor-medic-art9028068298 , accesat la 12.01.2018.

5http://ro.nccmn.wikia.com/wiki/Decretul_anti-avort_al_lui_Ceau%C5%9Fescu , accesat la 17.01.2018.

6Idem.

7Idem.

8Idem .

9 Ibidem.

10Idem.

Post Author: admin

x

Hi!
I'm Sonya!

Would you like to get a custom essay? How about receiving a customized one?

Check it out